Zi de Targ la Cetatea Fagaras

Ultima noapte de concediu am petrecut-o in satul Calbor, la pensiunea cu acelasi nume (Casa Calbor), unde am si aflat de la doamna Viorica, responsabila cu curatenia in cele doua case traditionale, ca sambata, 12 iulie, incepand cu orele 10.00 se va organiza un targ la cetate, pentru a celebra traditiile autentice din satele Tarii Faragasului.

Nu aveam cum sa lipsim, mai ales ca ne-a spus ca ne asteapta cu scovergi pudrate si placinte calde facute chiar de dansa. Chiar daca vremea n-a prea tinut cu noi pe parcursul vacantei, in weekend, in Fagaras temperaturile au inceput sa creasca si soarele sa isi arate fata. Dis-de-dimineata am impachetat bagajele si am pornit catre Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus. In trecut, mai fusesem in vizita aici de cateva ori si de fiecare data am gasit aceeasi curatenie, oaza de liniste si mere delicioase. Drumul serpuit printre chiparosi din spatele bisericii m-a dus cu gandul direct la zona Toscana, dar pomii fructiferi din spate mi-au amintit ca suntem in Romania, tara cu cele mai gustoase mere.

Dupa ce am calcat pragul manastirii, am cumparat din magazinul de suveniruri mir, iconite si matanii, am gustat din anafura, am umplut 2 sticle cu apa proaspata de izvor si am pornit catre targ, vorba aceea: "la placinte inainte, la razboi inapoi!"

Acesta s-a organizat in aer liber, gratuit, de jur-imprejurul Cetatii Fagarasului, care si-a deschis portile  cu scopul de a reuni comunitatile romanesti, sasesti si maghiare din zona si de a prezenta frumusetile lor publicului larg. In targ, am fost placut surprinsi sa vedem ca fiecare taraba reprezinta cate un sat sasesc (dintre cele 18 prezente la festivitate) cu tesaturile, accesoriile, vesela si bucatele proprii traditionale.

Recunosc ca nu am rezistat si am incercat din toate preparatele locale, dupa retete originale readuse la viata chiar de femeile din zona Fagaras, Avrig, Sambata de Sus, Venetia de Jos, Calbor, Felmer, Halmeag, Ileni, Grid, Margineni, Beclean, Cinclu etc.

In meniu, am fost prezente turta dulce cu glazura de dantela, din sat Mandra, prajitura "buna de Ardeal" moale si aromata + coliva insiropata din Sambata, prajitura multicolora"harlequin" din Cincu, invartite cu unsoare din Sona, minciunele crocante din Calbor, placinte cu mere din Fagaras, cocoarda coapta de frunza de nuc din Margineni, gogosi cu gem din Sercaia, prajituri cu caise si pruna, lichiu, jumeri, scovergi, orez cu lapte etc. Toate au avut gustul nostalgic al copilariei, dar pentru mine castigatoarea din lista lunga a gastronomiei locala ramane lichiul.

In cadrul acestei sarbatori culturale, am asistat la diverse mestesuguri : incondeierea oualor, prelucrarea fierului, tesatoria, broderia sau intocmitul mastilor pentru sarbatorile de iarna. Bineinteles, nu au lipsit nici datinile, obiceiurile si traditiile din zona Transilvaniei: pocnitul din bici, dans si cantece populare.

Un alt punct de atractie al evenimentului a fost expozitia de port popular. Toti participantii au purtat ii sau straie mostenite din familie. Vizitatorii puteau chiar sa achizitioneze suveniruri realizate manual din zestrea romaneasca provenita de la Muzeul de Panze si Povesti.

Acest gen de targ s-a organizat pentru prima data in Tara Faragarsului si a avut un real succes, reprezentand o experienta unica, autentica, bazata pe gust, traditie, povesti si mosteniri culturale.

La Hansi in Crit

In viata ajungem uneori sa uitam cine suntem cu adevarat. Ne pierdem in asteptarile celorlalti, in griji, in deadline-uri...in ce "trebuie" facut. Si vine un moment cand sufletul ne striga sa ne intoarcem la noi insine, sa respiram constient, sa ne linistim bataile inimii. Sa ne amintim ca viata nu e despre a demonstra lumii cat esti de bun, fericit, bogat si perfect. Este despre A FI. Tu insuti, in pace cu tot si toate.

Intr-o lume in care societatea te vrea supus si la indigo cu ceilalti, demonstreaza-ti curajul prin a trai cum simti: liber, in mijlocul naturii care are o putere vindecatoare asupra noastra.

Asta se intampla la Hansi in Crit unde timpul sta in loc si te lasa sa simti conexiunea cu pamantul, cu animalele. Crit, a carei denumire provine din limba germana si inseamna "cruce" este un sat sasesc, din inima Transilvaniei, ce are putin peste 600 locuitori. Este o liniste de nedescris pe orice ulita te-ai plimba, iar satenii iti indulcesc ziua atunci cand iti zambesc cu toata fata, salutand orice trecator.

Foarte aproape de Biserica Fortificata din sat, la casa nr 220, in spatele portii inalte din lemn masiv se ascunde o curte uriasa in care traiesc in armonie catei, magarusi, pauni, gaini si iepurasi. Gazdele de la Hansi ne-au primit cu ospitalitate, cu clatite si palinca , servite in serile festive pe care le organizeaza ori de cate ori au oaspeti de peste hotare. Serile aici se lasa cu dansuri si cantec, mese imbelsugate si delicioase, pregatite chiar de ei. Noi am servit sarmale cu mamaliguta, gulas si lichiu - prajitura lor traditionala. 

Ne-am bucurat sa gasim aceasta cazare minunata, intr-o casuta traditionala, cu 3 camere, decorata exact ca la tara, la un pret extrem de mic pentru serviciile oferite - 750 ron/seara, deci doar 250ron/camera, cu mic dejun inclus.

Diminetile la Hansi incep in tihna, cu adieri blande, miros de caprifoi, scartait de leagan si cantec de cocos. Matinala cum sunt, deschid dis-de-dimineata obloanele de lemn, las aerul proaspat si rece sa patrunda in camera si aud cum se strecoara pe poarta vecinul care aduce lapte proaspat muls de la vacute si capre, pentru noi. Imi iau pe mine singura geaca pe care o am in bagaj si cobor grabita sa-mi beau cafeaua cu lapte cald pana e gata micul dejun. Mi-am inceput ziua langa animalute si pentru asta sunt recunoscatoare gazdelor ca permit oaspetilor sa intre in tarcul animalelor pentru a hrani iepurasii cu morcovi, pepene si varza din ladita de langa custi si magarusii cu mere culese direct din pom.

Bucatele sunt servite dimineata in sura, incepand cu ora 8.30 in stil bufet suedez si este atat de variat si bun, incat te lingi pe degete: lapte cald, cozonac si paine de casa, zacusca, vinete, oua de la gainile din curte, branzeturi, mezeluri, jumari, gemuri de casa, miere, legume bio. 

Aceasta regiune a Transilvaniei este denumita si Tara Ovazului si are acel je ne sais quoi care te face sa revii si o a2-a oara, si o a3-a si tot asa. Pensiunea La Hansi e una din bijuteriile culturii sasesti, cu unitati de cazare ce par veritabile muzee, autentic transilvanene, cu obiecte vechi ce au apartinut sasilor, mobilier restaurat, textile si covoare tesute manual. 

Daca si tu simti ca ai nevoie de putin timp cu tine si gandurile tale, iti recomand cu drag ferma de mai sus unde gasesti pe langa linistea de la sat, si iubirea neconditionata a prietenilor necuvantatori, atat de blanzi si dornici de joaca.