Timisoara - Capitala Europeana a Culturii in 2021

Acum 2 saptamani, pe vremea asta eram in Timisoara... Azi sunt acasa, in fata laptopului, stau turceste pe canapea si mai scad temperatura cu un grad, din telecomanda AC-ului. Am tras draperiile, mi-am facut o cafea si acum vreau sa rasfoiesc galeria telefonului, sa iau la puricat toate fotografiile facute in Capitala Europeana a Culturii din 2021.

Va scriam aici zilele trecute ca prima escala in drumul spre Ungaria am facut-o in orasul de pe Bega. De mult timp era pusa Timisoara pe lista de vizitat, insa niciodata nu ne-am incumetat sa parcurgem un drum atat de lung (de aprox 6 ore cu masina din Bucuresti) pana in Banat. Ma bucur ca intr-un final am reusit sa ajungem si chiar mi s-a parut unul dintre cele mai frumoase orase din Romania, extrem de curat, aerisit, cu foarte multe parcuri, oameni blanzi si multi adolescenti cu un stil a la Marilyn Manson.

Ne-am cazat fix in centrul orasului si am ales Hotel Atlas pentru ca am dorit sa beneficiem de parcare privata (este contracost – 75 lei/npt) si de o cazare cu mic dejun inclus care sa fie aproape de toate obiectivele turistice, nevand la dispozitie prea multa vreme sa ne imprietenim cu Timisoara, ci numai cateva ore.

Am ajuns aici in jurul orei 18, asa ca am preluat rapid camera (atat lobby-ul, cat si camera aratau foarte bine si miroseau extrem de frumos) si am iesit sa mancam/sa ne plimbam. Prima atractie bifata a fost Strada Alba-Iulia, decorata vara cu sute de umbrelute multicoloare, care in realitate este si mai jucausa si plina de viata decat in fotografiile vazute pe internet. Aceasta pietonala gazduieste zeci de terase si cofetarii, care mai de care cu vitrine mai dragute.

Urmatorul punct de interes, in imediata vecinatate a stradutei colorate a fost Catedrala Mitropolitana Ortodoxa (inchinata Sfintilor 3 Ierarhi), de unde se putea auzi slujba aproape in tot centrul. Aceasta a fost declarata monument de arta datorita arhitecturii, picturii si sculpturii ei, mie initial mi-a parut a fi mai degraba un castel. Ne-am apropiat sa o admiram, insa in interior nu am dorit sa intru, am aruncat numai o privire din prag, pentru ca aveam o salopeta destul de scurta si nu m-am simtit confortabil sa fiu acolo, printre credinciosi, atat de dezbracata.

Vis-a-vis de ea se gaseste unul dintre cele mai vechi parcuri ale Tmisoarei, Parcul Central Anton Scutier.  Aici se afla mai multe statui ale unor personalitati,  Monumentul Ostasului Roman si este amenajat cu fantani, banci si mese de sah. Noi cand l-am vizitat, pentru ca era luna iunie, era imbracat in straie de sarbatoare, cu aleile impodobite pe margini cu cutiute din hartie cu lumanari, copaci ornati cu fotografii si stegulete colorate, deoarece celebra o noua editie a Festivalului Luminilor. In acea saptamana aveau loc atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari, activitati in aer liber, ateliere artistice si practice, jocuri si muzica. Punctul culminant al spectacolului avea sa fie seara, cand mii de lampioane (numite gulgute) de cercetasi vor straluci pe toate potecile din parc.

Piata Unirii e cea mai veche piata din oras si e situata in interiorul zidurilor fostei cetati. Aici gasim unele dintre cele mai frumoase si colorate cladiri – Casa Bruck (doar mie mi e pare ca seamana cu cele din Bruges?), Palatul Miksa Steiner – construit in stil art nouveau, Muzeul de Arta, Catedrala si Palatul Episcopal Sarb, Statuia Sfanta Treime – ridicata in memoria victimelor epidemiei de ciuma din secolul XVIII, Casa Prenner etc.

Casa Bruck

Palatul Miksa Steiner

Palatul Miksa Steiner

In ceea ce priveste localurile din Timisoara, oferta de cafenele si restaurante este extrem de generoasa mai ales in Piata Unirii, singurul criteriu in alegerea unui loc fiind cladirea pe care vrei sa o admiri.

Ultima, dar nu cea din urma, Piata Libertatii, care mai este numita si Piata Vechii Primarii, este gazda numeroaselor targuri ce se organizeaza aici de-a lungul anului, in jurul statuii Sfintei Fecioare Maria. Seara, atat turistii, cat si localnicii se pot bucura de pe margine, de pe bancute, de concertele sustinute la pian de artistii locali sau pot face o sesiune de fotografii cu cea mai pozata statuie a pietei - de-a telefonul, creata de Bogdan Rata.

Noi aici ne-am inceput dimineata de duminica, plimbandu-ne de mana sub un cer senin, invaluiti in mirosul imbietor al florilor de tei si cuceriti de ciripitul pasarelelor. A fost ultima zona vizitata in Timisoara, inainte de a parasi tara si a ne continua vacanta in Ungaria.

 

Lacul Balaton

La numai o ora si 30 minute de Budapesta se afla Balatonfured, un oras balnear cu iesire la cel mai mare lac din Europa Centrala, Lacul Balaton. Este considerat Marea Ungariei, are zeci de plaje, sute de ambarcatiuni plutitoare si gazduieste o fauna variata. De jur imprejurul sau, turistii pot face tururi cu bicicleta ori masina, pentru a admira lanurile intinse de lavanda (cea mai renumita zona mov fiind regiunea Tihany, la mai putin de 10km de Balatonfured), pesterile (cea cu lac subteran de la Tapolca sau Loczy cave) si castelele.

Daca alegeti varianta de mers pe jos de-a lungul lacului, bifati Promenada Tagore si Parcul Memorial Tree. Numele acestor 2 atractii turistice provin de la numele unui poet indian, Tagore care la inceputul secolului XX s-a retras la un sanatoriu din Balatonfured pentru insanatosire. Pentru a comemora recuperarea sa, acesta a plantat un copac, iar exemplul rau a fost rapid urmat de mai multi politicieni si celebritati, astfel luand nastere parcul. 

Aici domneste linistea, sub un miros imbietor de flori de tei, iar in apropierea lacului se aude doar macanitul ratelor ce plutesc usor si clinchetul unditelor cand ies triumfatoare din apa. Coroanele copacilor verzi, arcadele pline cu flori colorate si bancutele amplasate pe fiecare alee dau un farmec aparte acestui loc. Portul, aflat la cativa pasi de parc, este plin de barci si iahturi, pe care turistii le pot inchiria pentru plimbari in larg.

Noi am ales sa ne cazam chiar langa parcul Memorial Tree, deoarece in zona sunt multe SPA-uri, la Hotelul Vinifera Wine and SPA si asa cum ii sugereaza si numele, este o locatie cu podgorii proprii, de aceea au inclus in pretul cazarii si sesiuni de degustari de vin, cu arome pe toate gusturile. 

Locatia are 5* si si le merita pe deplin pe toate datorita calitatii serviciilor : curatenie imaculata, camere generoase, piscine interioare si exterioare, mancare a la chef, personal, facilitati (precum sala de fitness, solar, salina, bai cu gheata, saune umede si uscate).

Momentul nostru preferat din zi era dimineata, cand coboram la micul dejun, printre primii, in jurul orei 7.45 (Ungaria e cu o ora inaintea Romaniei, deci la noi ar fi fost tarziu la aproape 9) si savuram prima gura de cafea pe terasa, in liniste, mangaiati de razele soarelui.

De la cazare, la aproximativ 5 minute de mers cu masina, am vizitat Pestera Loczy, care a fost descoperita in 1882 si care are 150m lungime si 20m adancime. Aceasta poarta numele geologului Lajos Loczy. Poate fi vizitata in 15 minute, ofera privelisti cu formatiuni calcaroase, suprapuse in straturi si are o temperatura de sub 13 grade celsius. 

La intrarea in pestera exista paturici pe care le puteti imprumuta pe parcursul turului daca nu sunteti imbracati adecvat. Pretul unui bilet este de 1800 forinti (echivalentul a 23 lei). Exista o doamna- ghid local, care din pacate nu vorbeste lb engleza, insa daca nu cunoasteti limba lor, veti primi o mini boxa, de forma unui walkie-talkie cu o surta prezentare audio, in engleza, a pesterii.

La 60km de Budapesta (sau 75km de Balatonfured), in Székesfehérvár, se afla  Castelul Bory,  simbolul iubirii eterne dintre arhitectul sau, Jeno Bory si sotia sa. Sculpturile din curte sunt facute de insusi Jeno, iar multe din tablourile expuse in interior sunt pictate de consoarta lui. Locatia se poate vizita zilnic, incepand cu ora 9-17, iar pretul unui bilet este de 3000 forinti (aprox 38 lei). Constructia a fost inceputa in secolul XX, are 30m inaltime, 7 turnuri, 30 camere, o scara circulara interioara cu model, zeci de coloane si arcade si o gradina in trepte.

Gasisem pe internet un set de imagini cu acest castel si l-am asemuit imediat cu cel din Bridgerton, de aceea nu puteam merg in vizita in pantaloni scurti sau salopeta intr-o astfel de locatie, pentru ca nu m-as fi incadrat in peisaj, asa ca am ales o rochita de printesa ca sa ma pot transpune inapoi in timp. 

Atat gradina exterioara, cat si cea interioara sunt superbe, ingrjite, pline de flori si sculpturi si sunt pusa in valoare de coloanele si turnurile inalte cu acoperis rosu. Aproape ca ne-am ratacit la palat, printre atatea intrari/iesiri, poduri si arcade. Am urcat pe scara interioara circulara din beton, cu o arhitectura superba si asa am reusit sa ajungem in cel mai inalt punct din Bory pentru o privelise ce iti taie rasuflarea.