miercuri, 18 mai 2022

Vacanta pe Valea Hartibaciului

Ah, ce-mi place primavara! Intreaga natura revine la viata, vantul poarta pretutindeni mirosurile florilor de iasomie si liliac, iar soarele straluceste timp de multe ore pe cer. Asteptam cu jind perioada asta, ca sa planific si mai multe vacante verzi, departe de casa.


Pentru weekend-ul trecut am ales satul Veseud, o asezare saseasca la mai putin de 30km de Sibiu. A fost un drum lung si obositor (Waze ne-a ocolit prin tot Bucurestiul si l-am parasit abia dupa o ora si jumatate cand am reusit sa iesim pe A1) de aproape 6 ore, avand in vedere ca am prins portiuni pe Valea Oltului cu lucrari in curs. Desi prima jumatate a zilei de vineri am stat-o in masina, din fericire peisajul pana la destinatie a fost de vis. Ba chiar dupa ce am trecut de satul Hosman, spre Veseud, am incetinit masina si am mers cativa km admirand tinuturile inverzite, pasunile cu turme de oi si cai pascand, campurile de rapita, muntii cu varfurile inca albe si cerul senin cu nori precum vata de zahar. Am coborat geamurile si am tras adanc in piept aerul curat, apoi am oprit muzica si am ascultat doar cantecele pasarilor si mugetul vacilor.



Ne-am descretit fruntile pana am ajuns la destinatie – cazarea de aceasta data am ales sa fie la Veseud 11. In parcare erau vreo 3 masini si o caldura toropitoare - cred ca termometrul arata peste 30 grade. Am urcat pe treptele din lemn ale terasei restaurantului sa cautam gazda ca sa putem descarca bagajul. Pana sa ne intalnim cu cineva, am facut un tur rapid al curtii generoase, al restaurantului si al teraselor.



In cele din urma, doamna care pregatea mancarea pentru pranz si cina, ne-a zarit pe geamul din bucatarie si ne-a inmanat rapid cheia locuintei nr.16, o casuta traditionala compusa din hol, chicineta, baie si un dormitor imens. In casa mirosea a lemn si a lavanda, iar razele soarelui patrundeau in incapere doar partial, printre obloanele verzi din lemn. Ne-am facut rapid comozi, apoi am coborat la restaurant pentru ca eram infometati dupa un traseu sustinut doar cu sandvisuri si fructe.





Bucatele de aici au fost foarte gustoase, numai mancare traditionala si totul pregatit in gospodaria proprie, inclusiv painea - pe care o coceau chiar atunci. Am servit ciorbita de fasole cu ceapa rosie, sarmale, mamaliguta cu branza, gogosi, hencles cu mere, cornulete si placinta cu varza murata. In incinta pensiunii exista posibilitatea de a servi mesele de 3 ori pe zi: micul dejun care incepe inainte de ora 8 se serveste sub forma de buffet suedez si este contracost – 40 Ron/persoana si este destul de variat: oua preparate in toate formele, branza si mezeluri (locale), legume, fructe, paine cu ou, zacusa,  gemuri, ceai/cafea, limonada, suc de mere etc. 


Pranzul si cina costa fiecare cate 75 Ron/adult, sunt intotdeauna preparate-surpriza si contin supe/ciorbe, fel principal si desert. Exista si bar, dar si variante de borcane de dulceata/siropuri/miere/catina/saculeti cu lavanda de vanzare.




La Veseud11 sunt 2 restaurante, ambele avand cate un semineu cu lemne – cel principal, unde se serveste masa si care se intinde pe 2 nivele – aici se pot organiza si evenimente si cel de-al doilea - nascut din fosta sura a casei. Ambele au terase proprii, foarte mari, cu vedere la lucerna si dealuri.






De asemenea aici exista 3 casute individuale, cu una sau 2 camere si cateva apartamente aflate in cate 2 corpuri diferite (C si D). In odai nu exista televizor, insa reteaua lor wi-fi merge foarte bine si inauntru si la exterior. Ca si pont, daca ajungeti aici, camerele 13, 14 si 15 sunt minunate pentru ca au vederea si iesirea directe in curtea cu liliac si vita de vie, iar in dreapta lor un foisor unde exista o masuta rotunda, boema unde va puteti savura cafeaua dimineata.





Noi am petrecut aproape toata mini-vacanta la locatie pentru ca ne-a fermecat view-ul si linistea, dar si cei 6 magarusii extrem de prietenosi (Bretonel fiind cel mai mic dintre ei si cel mai cersetor de atentie), puii de gaina si catelusul-paznic. Nu exista locuri special amenajate pentru copii, insa suprafata mare a curtii permite desfasurarea oricaror activitati. Au si un locsor special amenajat pentru focul de tabara, inconjurat de bancute din lemn sau sezlonguri, balansoar si leagane.






In putinele ore cat am lipsit de la pensiune, am fost plecati in satul Hosman (la circa 45 minute de mers cu masina de Veseud) pentru o plimbare cu mocanita pe ValeaHartibaciului (ruta Hosman-Cornatel si retur). Mocanita a fost redeschisa de curand si este sustinuta cu ajutorul voluntarilor. Functioneaza doar in zilele de weekend (fie de la orele 10, fie de la 15.00), iar biletele necesita rezervare/cumparare in prealabil de pe site-ul lor.


Tariful este de 25 Ron/biletul, se achita online cu cardul, insa le primiti fizic la urcarea in tren, urmand ca mai apoi sa fie compostate. Traseul se intinde pe o distanta de 7km (x2), insa pentru ca mocanita nu atinge o viteza mai mare de 15km/h, plimbarea dureaza in jur de 1 ora si jumatate (dus/intors). La locomotiva sunt atasate un vagon acoperit si unul descoperit (care ar avea impreuna o capacitate maxima, cred eu, de vreo 60 persoane).



Bineinteles ca a fost bataie pe vagonul la aer pentru o mai buna vizibilitate la peisaje, asa ca sfatul meu este sa ajungeti in gara cu cel putin 20 minute inainte de ora plecarii pentru a prinde un loc bun. Noi ne-am cam inghesuit, ajungand printre ultimii, cu doar cateva minute inainte, pentru ca am gresit drumul. Itinerariul corect catre gara este: din drumul principal virati la stanga daca veniti dinspre Veseud (sau la dreapta daca veniti dinspre Cornatel) si imediat cum treceti linia de cale ferata ingusta, faceti la stanga – la capatul drumului se afla gara si o mica parcare improvizata.

A fost o experienta frumoasa, mai ales pentru copii, care erau intr-un numar foarte mare in calatoria noastra, intr-adevar nu se compara cu mocaninta din Viseul de Sus pentru ca aceasta nu are abur si este si mult mai mica, insa cu siguranta peisajul va va incanta, iar claxoanele vatmanului va vor trezi spiritul de aventura, exact ca intr-o tabara cu colegii.


Cornatel este capatul excursiei si cat este mutata locomotiva (pentru traseul de retur), calatorii pot face poze sau pot intra in gara mica pentru achizitionare de suveniruri: magneti, insigne cu mocanita, sacose din bumbac sau pahare/cani pictate manual. Nu sunt prea multe de vazut in gara caci este o zona pustie.

La intoarcere insa, in satul Hosman exista o Biserica Fortificata din secolul XIII ce poate fi vizitata incepand cu orele 12.00, dar si Brutaria de la Moara Veche sau SuraCulturala – un centru de evenimente culturale. 









 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cinque Terre 2024

E aproape ora 20, m-am imbracat deja in pijama (fiindca mi-am petrecut cateva ore bune in trafic azi spre si dinspre birou), asa ca vreau sa...