Keep calm, go to Mogosoaia!

Aprilie a adus cu ea magia: natura parca a inviat dintr-o data: au inflorit pomii, soarele nu s-a mai ascuns de noi, in toate gradinile au explodat culorile si mireasma de zambile, lalele, narcise si ghiocei. Ni s-au schimbat datorita temperaturilor calde chiar si starea de spirit si pofta de viata.

Cat e de placut acum sa deschizi larg fereastra dimineata, sa simti mirosul de aer proaspat si curat si sa asculti cantecul pasarelelor ce zboara din copac in copac ? 

Daca in cursul saptamanii suntem presati de timp si n-avem suficienta vreme sa ne savuram cafeaua dimineata sau sa dam drumul la radio,  iata ca sambata si duminica sunt zilele noastre de rasfat si de rebeliune. Ce poate fi mai frumos decat sa te trezesti fara alarma sau fara gandul ca incepe o noua zi de munca ? Singura « grija » pe care o am eu in weekend este intrebarea « unde evadam atunci cand vrem liniste ? »

Raspunsul din aceasta sambata l-am gasit la 15 km de Bucuresti, la Palatul Mogosoaia. Nu mai fusesem niciodata aici, desi vazusem fotografii de la diverse evenimente organizate in incinta lui. Pentru ca am vrut sa admir natura in maneca scurta, la 27 de grade, intr-un cadru relaxant, am ales aceasta escapada la marginea Bucurestiului, caci in parcurile capitalei sau pe terasele sale nu incapeam. 

Palatul este intr-o stare foarte buna si atrage multi turisti, fiindca poarta acel aer de vechi lacas de cult, ce te indeamna la meditatie si relaxare. Este construit pe malul stang al raului Colentina inca de acum 3 secole. Complexul de la Mogosoaia cuprinde, pe langa Palatul Mogosoaia si alte atactii turistice:

– Casa de oaspeti
– Bucataria brancoveneasca
– Ghetaria
– Turnul Portii

- Biserica ”Sfantul Gheorghe”

- livada si gradinile de trandafiri, crini si irisi. 

 Afara poti face un picnic, te poti relxa intr-un hamac sau pe o bancuta, pe malul apei sau poti ramane pe terasa restaurantului “Palatul Mogosoaia”, ce serveste preparate delicioase.

 

Noi am platit doar 2 lei - intrarea in complex, care era de fapt o taxa pentru parcarea masinii. Am petrecut cateva ore de calitate aici si am plecat incarcati cu energie pozitiva. Am ales sa ne asezam prima oara pe malul lacului Mogosoaia, de unde am admirat cum inotau cateva ratuste.

 Pentru ca linistea ne-a fost stricata destul de repede de un grup de copii ce faceau intrecere de aruncat cu pietre in apa, ne-am ridicat si am mers sa cautam un coltisor retras, in spatiul special amenajat de « stat pe iarba », la umbra unui tei sau brad.

E drept, era destul de multa lume la picnic, insa dupa o scanare a zonei, am vazut « copacul ».

  Semana foarte mult cu acel « copac al vietii » pe care il port eu la gat si desi era cel mai frumos dintre toti pomii de acolo, era singur, pesemne ca ne astepta pe noi. Prinsa intr-un joc psihologic, am fost intrebata acum ceva timp ce reprezinta acel copac-talisman ce-l tin la gat pe un snur negru de piele. I-am raspuns respectivei persoane ca sunt destul de superstitioasa si ca simt ca el imi poarta noroc, iar ca si semnficicatie partea-i mare, impunatoate si « la vedere » - in mintea mea – reprezinta familia. Probabil ca eu sunt in spatele copacului mare si puternic. Asa ca imaginea creata de mine despre copacul vietii este ca acel munte urias de scoarta s-a inaltat atat de mult doar ca sa ma protejeze pe mine, umbra sa, si sa nu ma expuna la atingerile oricui.

Mi-am scos incaltarile si am alergat desculta prin iarba pana la Fat-frumosul-copacilor din Mogosoaia, unde ne-am adapostit de soare intreaga dupa-amiaza. Intinsi direct pe pamantul acoperit de verde, am meditat, am inhalat mireasma florilor copacilor, am admirat seninul cerului, am numarat cate avioane trec si ne-am intrebat incotro se duc.

Pentru ca timpul nu ne asteapta niciodata, a continuat sa ticaie si pentru noi si sa ne goneasca acasa, unde ne astepta printul familiei pentru o noua frizura (scurta, de vara) si o baie pe cinste.