Ah, ce-mi
place primavara! Intreaga natura revine la viata, vantul poarta pretutindeni mirosurile
florilor de iasomie si liliac, iar soarele straluceste timp de multe ore pe
cer. Asteptam cu jind perioada asta, ca sa planific si mai multe vacante verzi,
departe de casa.
Pentru weekend-ul
trecut am ales satul Veseud, o asezare saseasca la mai putin de 30km de Sibiu. A
fost un drum lung si obositor (Waze ne-a ocolit prin tot Bucurestiul si l-am parasit
abia dupa o ora si jumatate cand am reusit sa iesim pe A1) de aproape 6 ore,
avand in vedere ca am prins portiuni pe Valea Oltului cu lucrari in curs. Desi prima
jumatate a zilei de vineri am stat-o in masina, din fericire peisajul pana la
destinatie a fost de vis. Ba chiar dupa ce am trecut de satul Hosman, spre
Veseud, am incetinit masina si am mers cativa km admirand tinuturile inverzite,
pasunile cu turme de oi si cai pascand, campurile de rapita, muntii cu
varfurile inca albe si cerul senin cu nori precum vata de zahar. Am coborat
geamurile si am tras adanc in piept aerul curat, apoi am oprit muzica si am
ascultat doar cantecele pasarilor si mugetul vacilor.
Ne-am
descretit fruntile pana am ajuns la destinatie – cazarea de aceasta data am
ales sa fie la Veseud 11. In parcare erau vreo 3 masini si o caldura
toropitoare - cred ca termometrul arata peste 30 grade. Am urcat pe treptele
din lemn ale terasei restaurantului sa cautam gazda ca sa putem descarca
bagajul. Pana sa ne intalnim cu cineva, am facut un tur rapid al curtii generoase,
al restaurantului si al teraselor.
In cele din urma, doamna care pregatea mancarea
pentru pranz si cina, ne-a zarit pe geamul din bucatarie si ne-a inmanat rapid
cheia locuintei nr.16, o casuta traditionala compusa din hol, chicineta, baie
si un dormitor imens. In casa mirosea a lemn si a lavanda, iar razele soarelui
patrundeau in incapere doar partial, printre obloanele verzi din lemn. Ne-am
facut rapid comozi, apoi am coborat la restaurant pentru ca eram infometati dupa
un traseu sustinut doar cu sandvisuri si fructe.
Bucatele de
aici au fost foarte gustoase, numai mancare traditionala si totul pregatit in gospodaria proprie, inclusiv painea - pe care o coceau chiar atunci. Am servit ciorbita
de fasole cu ceapa rosie, sarmale, mamaliguta cu branza, gogosi, hencles cu
mere, cornulete si placinta cu varza murata. In incinta pensiunii exista
posibilitatea de a servi mesele de 3 ori pe zi: micul dejun care incepe inainte
de ora 8 se serveste sub forma de buffet suedez si este contracost – 40 Ron/persoana
si este destul de variat: oua preparate in toate formele, branza si mezeluri
(locale), legume, fructe, paine cu ou, zacusa, gemuri, ceai/cafea, limonada, suc de mere etc.
Pranzul si cina costa fiecare cate 75 Ron/adult, sunt intotdeauna preparate-surpriza
si contin supe/ciorbe, fel principal si desert. Exista si bar, dar si variante
de borcane de dulceata/siropuri/miere/catina/saculeti cu lavanda de vanzare.
La Veseud11 sunt 2 restaurante, ambele avand cate un semineu cu lemne – cel principal,
unde se serveste masa si care se intinde pe 2 nivele – aici se pot organiza si
evenimente si cel de-al doilea - nascut din fosta sura a casei. Ambele au
terase proprii, foarte mari, cu vedere la lucerna si dealuri.
De asemenea aici
exista 3 casute individuale, cu una sau 2 camere si cateva apartamente aflate
in cate 2 corpuri diferite (C si D). In odai nu exista televizor, insa reteaua
lor wi-fi merge foarte bine si inauntru si la exterior. Ca si pont, daca
ajungeti aici, camerele 13, 14 si 15 sunt minunate pentru ca au vederea si iesirea directe
in curtea cu liliac si vita de vie, iar in dreapta lor un foisor unde exista o masuta rotunda,
boema unde va puteti savura cafeaua dimineata.
Noi am
petrecut aproape toata mini-vacanta la locatie pentru ca ne-a fermecat view-ul
si linistea, dar si cei 6 magarusii extrem de prietenosi (Bretonel fiind cel
mai mic dintre ei si cel mai cersetor de atentie), puii de gaina si catelusul-paznic.
Nu exista locuri special amenajate pentru copii, insa suprafata mare a curtii
permite desfasurarea oricaror activitati. Au si un locsor special amenajat
pentru focul de tabara, inconjurat de bancute din lemn sau sezlonguri, balansoar
si leagane.
In putinele
ore cat am lipsit de la pensiune, am fost plecati in satul Hosman (la circa 45
minute de mers cu masina de Veseud) pentru o plimbare cu mocanita pe ValeaHartibaciului (ruta Hosman-Cornatel si retur). Mocanita a fost redeschisa de
curand si este sustinuta cu ajutorul voluntarilor. Functioneaza doar in zilele
de weekend (fie de la orele 10, fie de la 15.00), iar biletele necesita
rezervare/cumparare in prealabil de pe site-ul lor.
Tariful este
de 25 Ron/biletul, se achita online cu cardul, insa le primiti fizic la urcarea
in tren, urmand ca mai apoi sa fie compostate. Traseul se intinde pe o distanta
de 7km (x2), insa pentru ca mocanita nu atinge o viteza mai mare de 15km/h,
plimbarea dureaza in jur de 1 ora si jumatate (dus/intors). La locomotiva sunt
atasate un vagon acoperit si unul descoperit (care ar avea impreuna o capacitate
maxima, cred eu, de vreo 60 persoane).
Bineinteles
ca a fost bataie pe vagonul la aer pentru o mai buna vizibilitate la
peisaje, asa ca sfatul meu este sa ajungeti in gara cu cel putin 20 minute
inainte de ora plecarii pentru a prinde un loc bun. Noi ne-am cam inghesuit,
ajungand printre ultimii, cu doar cateva minute inainte, pentru ca am gresit
drumul. Itinerariul corect catre gara este: din drumul principal virati la
stanga daca veniti dinspre Veseud (sau la dreapta daca veniti dinspre Cornatel)
si imediat cum treceti linia de cale ferata ingusta, faceti la stanga – la capatul
drumului se afla gara si o mica parcare improvizata.
A fost o
experienta frumoasa, mai ales pentru copii, care erau intr-un numar foarte mare
in calatoria noastra, intr-adevar nu se compara cu mocaninta din Viseul de Sus
pentru ca aceasta nu are abur si este si mult mai mica, insa cu siguranta
peisajul va va incanta, iar claxoanele vatmanului va vor trezi spiritul de aventura,
exact ca intr-o tabara cu colegii.
Cornatel
este capatul excursiei si cat este mutata locomotiva (pentru traseul de retur),
calatorii pot face poze sau pot intra in gara mica pentru achizitionare de suveniruri:
magneti, insigne cu mocanita, sacose din bumbac sau pahare/cani pictate manual.
Nu sunt prea multe de vazut in gara caci este o zona pustie.
La intoarcere
insa, in satul Hosman exista o Biserica Fortificata din secolul XIII ce poate
fi vizitata incepand cu orele 12.00, dar si Brutaria de la Moara Veche sau SuraCulturala – un centru de evenimente culturale.
