Amfiteatrul Transilvania - linistea dintre munti

Uhh, a inceput deja saptamana si eu sunt inca cu capul in nori. La propriu. Fac ce fac si mai deschid galeria telefonului sa ma uit pentru a suta oara la pozele facute in weekend. Si cum vremea posomarata din Bucuresti nu te indeamna la activitati prea solicitante, am deschis laptopul si am inceput sa dau timpul, usor-usor inapoi, in linistea dintre munti, in adierea rece, in mijlocul naturii.

Departe de turismul de masa, in varf de munte, dupa un drum forestier de aproape 5 km urcati cu masina (care nu e 4x4), parcursi in mai bine de 45 minute, ajungi pe un taram de poveste ce se intinde peste aproximativ 100 de hectare si care ofera o priveliste ce-ti taie rasuflarea : de-o parte si de alta Muntii Bucegi si Piatra Craiului. Cand iti vei auzi doar bataile inimii si vocea naturii, vei stii ca ai ajuns la Amfiteatrul Transilvania, un resort rural, cu totul diferit de celelalte pensiuni  din Romania.  

La doar 10km de Moieciu de Sus, exista o alta lume, una fantastica, cu casute vechi de 200 ani amplasate pe crestele muntilor, unde odinioara se depozita fanul.

 In prezent,  doar 2 casute, pe nume « Odaia Bucegi » si « Odaia Piatra Craiului » ce par din turta dulce sunt restaurate cu vopseluri si materiale bio si puse la dispozitia turistilor. Ele pot gazdui pana la 30 persoane, avand disponibilitate de 10 camere de cazare nu foarte spatioase, insa extrem de primitoare si calduroase, dotate cu strictul necesar : produse cosmetice la baie, prosoape, umerase, papuci etc si vederi panormice direct spre munte. Pentru ca proprietarii au dorit ca acest loc sa creeze o legatura intre turisti cu natura, au ales sa nu puna wi-fi sau TV in camere, ci doar in lounge-ul de primire a oaspetilor. Langa mini-unitatile de cazare, exista  suficiente locuri de parcare (doar) pentru masini, caci accesul cu ATV-urile este interzis pe aceasta proprietate privata.

Locatia este foarte intima, nu exista magazine sau vecini in zona, ci doar casele si restaurantul care are o capacitate de 40 persoane si care ofera bucate delicioase romanesti, cu specific moldovenesc. Meniul nu este foarte variat, insa toate preparatele sunt bio si au gust. Micul dejun este inclus in pretul camerei si foarte bogat. De asemenea, pe tot parcursul sederii apa este oferita din partea casei in recipiente mari de sticla. Ceaiul servit dimineata a fost extrem de aromat, fiind preparat din plantele culese de pe dealurile proprietatii.  In incinta complexului exista si o ferma de cai, de oi si vaci si o gradina de legume, ele constituind principala sursa de produse proaspete folosite pentru pregatirea meselor. Seva de mesteacan, vinul fiert de casa sau placintele moldovenesti sunt vedetele bucatariei Amfiteatrului.

Gazdele sunt extrem de amabile, ca si restul personalului, fiind la dispozitia turistilor intreaga zi, de dimineata de la 8 si pana la orele tarzii ale noptii (22.00), acesta fiind si programul de functionare al restaurantului. De asemenea, acestia gasesc intelegere si pentru cei dornici sa urce aici si sa manance fara a se caza, de aceea restaurantul nu este cu circuit inchis, dar este neaparata nevoie de o rezervare in prealabil. Pentru persoanele care rezerva o camera aici si care nu dispun de o masina puternica, proprietarii pun la dispozitie transportul din Moieciu pana sus, la destinatie.

Ah, si nu v-am spus de zona incarcata energetic : daca treceti pe langa toate casutele si urcati pana in varf (pe jos, fiindca e aproape) gasiti « amfiteatrul », cel mai inalt punct din complex, unde sunt asezate circular cateva scaune-cilindru din lemn (scena aduce mult cu « Masa tacerii » din Targu Jiu). Aici timpul sta in loc si inconjurati de toata linistea naturii (exceptand zapada care scartaia puternic sub talpile noastre) am reusit sa ne (re)conectam cu ea si ne-am incarcat cu mult zen. De asemena, exista si o camera rustica cu aromoterapie, unde va puteti bucura de peisaj, alaturi de un ceai cald sau ceva dulce.

Sunt atat de multe de spus despre acest loc de poveste, dar mi-e teama ca nici toate cuvintele din lume n-ar reusi sa descrie frumusetea vazuta si simtita doar prin ochi si suflet. Pot spune doar ca ne-am facut cel mai frumos cadou de pre-Sfantul Valentin venind aici. 

Ne dorim cu ardoare sa revenim si in vara, cand e totul inverzit. Ca si pont : la sfarsitul lui august, in fiecare an, pe 24/26 este Festivalul Fanului si gazdele organizeaza pentru turisti petreceri cu focuri de tabara si dansuri traditionale. Puteti recerva si voi aici.

"Mountains are the only detox I believe in."

Pana data viitoare, HAPPY 
                                       VALENTINE'S 
                                                            DAY! 💖💕 
                                        
                                           Iubiti-va mult !

Locuri cozy si nestiute din Bucuresti

Hello there! A fost atat de frumos weekendul care a trecut incat am simtit ca soarele a sarit peste luna februarie, direct in martie. Parcurile au fost pline, la fel si terasele si aleile. Sunt convinsta ca intreaga tara s-a bucurat de temperaturile blande, mai putin bucurestenii care desi  voiau o gura de aer primavaratic, stiau ca imbulzeala de prin oras n-avea sa le aduca relaxarea, ci mai degraba mai multi nervi. De aceea sunt eu aici : sa va dau cele mai bune « tips and tricks » de a va petrece timpul liber, intr-un mod placut chiar si intr-un oras hiperaglomerat.

Primul sfat : lasati masinile in parcare si explorati Bucurestiul la pas! Miscarea e foarte sanatoasa, descoperiti locuri noi, ascunse si astfel se bucura si masinile dvs de putin repaos dupa traficul din timpul saptamanii, dupa atatea porniri si opriri la semafoare, claxoane si motoare incinse. Traseul meu preferat din capitala este Centru Vechi- Universitate- Romana- calea Victoriei si intotdeuna aleg stradutele cele mai inguste, cu case si gradini vechi, in detrimentul bulevardelor principale.

In weekend-urile cand nu mergem acasa, pe la parinti si bunici si nici in vreo mini-vacanta, alegem locatii dragute din Bucuresti (de preferat in natura) si nu (inca) atat de populare in ochii curiosilor. Am sa va dau si voua cateva hint-uri, daca vreodata sunteti in pana de idei :

1. Stiati ca in imediata vecinatate a strazii Smardan din Centrul Vechi al capitalei exista cea mai veche biserica ortodoxa, construita putin dupa 1700 ? Se numeste  Biserica Stavropoleos  si e situata pe strada cu acelasi nume, chiar in spatele Muzeului National de Istorie. Este micuta si are o curte superba, cu arcade acoperite de iedera. Trecand dincolo de usile imparatesti, in interior gasim icoane originale, pe fond de aur, picturi vechi si iconostase sculptate artistic, in lemn. 

De asemenea in biserica, se pastreaza scaunul original al domnitorului Nicolae Mavrocordat, impreuna cu stemele Tarii Romanesti si ale Moldovei. Exteriorul are elemente specifice stilului brancovenesc : ferestre inalte, cu motive florale. Atmosfera este extrem de calduroasa si primitoare, cu foarte putini vizitatori (noi am mers intr-o duminica dupa amiaza), cu un miros placut de mir si tamaie. Am profitat de linistea asurzitoare, sparta doar de podeaua ce scartaia sub talpile pantofilor nostri.

Pentru ca vantul adia un aer caldut, ne-am tras sufletele si in gradina, asezati pe o bancuta din lemn, admirand elementele de arhitectura bisericesti,  pietrele funerare de la bisericile demolate in centrul vechi, clopotul mare expus ca si obiect de decor, masutele din piatra si perdelele din natura vie.

2. O alta locatie, destul de celebra, in care poti petrece timp de calitate, chiar si singur, este Carturesti Carusel,  care pe langa ca arata foarte bine, miroase si fantastic datorita cartilor noi din rafturi ; aici se imbina conceptul de librarie, cu bistro, cu vanzarea de obiecte traditionale, jocuri de societate si PC, viniluri, suveniruri etc. Desi locatia este foarte mare si destul de aglomerata, datorita colturilor special amenajate unde poti savura o carte buna, alaturi de un ceai cald, este o atmosfera cozy.

Noi am petrecut mai bine de o ora inauntru, pentru ca am fost fascinati de toate inventiile in materie de accesorii, de mesajele agendelor de buzunar, de varietatea de jocuri noi aparute pentru dezvoltarea personala, dar si de continutul cartilor. Preturile sunt un pic cam piperate, insa daca vrei sa oferi un cadou original unei perosane de suflet, recomand cu toata inima Carturestiul fiindca are o varietate larga de « de toate » si toate « altfel ».

3. Din intamplare (sau din fericire) am dat peste un parc mic, cochet si putin cunoscut - Parcul Ion C. Bratianu, undeva prin zona Pietei Romane. Tot intr-o duminica, tot intr-una din zilele cand am luat Bucurestiul la picior, cu aparatul de fotografiat in mana. Cu siguranta, peisajul atinge superlativul vara, cand totul e verde si inflorit, insa chiar si intr-un anotimp mai rece, casa veche si parculetul par rupte dintr-un decor de epoca, reprezentand un adevarat loc de odihna. Aici timpul parca sta in loc si isi asteapta vizitatorii, in ciuda miilor de picioare grabite ce trec pe langa el sau a fetelor cazute, cu privirea in telefoane. 

Tot frumosul se ascunde in spatele grandioasei statui a lui Bratianu, pastrandu-si astfel intimitatea. Actualul parc reprezinta fosta gradina a casei lui Ion Bratianu, fiind « decorat » ulterior cu bancute unde batranii isi pot citi gazeta dimineata, la umbra copacilor sau tinerii isi pot impartasi saruturi, in amurg, plimbandu-se pe aleea centrala. Desi mare parte din cladire se afla intr-un avansat grad de degradare, prin vechimea si frumusetea  sa constituie un monument istoric.

Pe langa aceste 3 locatii care au puterea de a te fermeca si purta intr-o alta dimensiune, fie ea in trecut (valabil pentru punctele 1 si 3) sau viitor (daca vorbim de Carturesti si cartile sale ce iti lasa imaginatia sa zboare), as adauga vitrinele micilor magazine, ale teraselor, bistro-urilor sau cofetariilor pentru ca, da, trebuie sa recunoastem ca avem nevoie si de factori care sa ne aduca inapoi, in prezent si sa ne bucure prin frumusetea lor. Eu le prefer nu pe acelea moderne si luxoase, ci pe cele de mici dimensiuni,  foarte colorate, extrem de cochete sau in stil retro.

Va las cateva exemple ! Care sunt favoritele voastre?