joi, 31 mai 2018

In cautarea casei albastre din Viscri & Cetatea Rupea

De cativa ani imi doream sa ajung in Viscri. Vazusem tot felul de imagini de aici si eram absolut fermecata de culorile vii ale casutelor si de ceea ce citisem despre cel mai vizitat sat sasesc.  Se afla la circa 4-5 ore de mers cu masina din Bucuresti, insa drumul nu este cel mai bun. Venind dinspre Brasov catre Sighisoara, dupa ce treceti de Rupea, o sa vedeti un indicator la stanga spre Viscri. Veti mai parcurge alti 7 km in mai bine de jumatate de ora pe un drum prost, de tara, neasfaltat, cu multe gropi. Noi am profitat de peisajul pitoresc si pentru ca oricum nu ne grabeam sa ajungem, am facut cateva opriri pe “ulita” pentru a culege flori de camp si pentru a fotografia casutele mici, parca rupte din poveste.






Nu ne-am cazat in Viscri, deoarece aveam deja book-uite 2 nopti in imediata vecinatate (in satul Cloasterf) si chiar ne-am bucurat de optiunea facuta fiindca acest loc nu ne-a impresionat in mod special. Imi creasem o cu totul alta impresie despre acest coltisor transilvanean datorita publicitatii facute dupa ce s-a aflat ca printul Charles al Marii Britanii detine aici o casa si ca anual, Alteta Sa vine sa petreaca cateva zile in inima Romaniei. Imi imaginam ca Viscri imi va da acea stare de implinire sufleteasca, cu gust de nostalgie, dar si de regret ca ma aflu intr-un corp prea mic si ingust pentru a gazdui toata viata si frumusetea din jur.





In sat nu ai prea multe de facut, in afara de a admira casutele colorate ale satenilor sau de a gusta din bucatele traditionale la unul dintre putinele restaurante din zona (Viscri 32 sau Cafe Artizan); viscri-enii (daca ii pot numi asa) nu au nume pentru strazi sau pensiuni, ele purtand denumirea simpla de Viscri + numarul locuintei. 


Principalul obiectiv turistic din Viscri este  Biserica Fortificata, care intr-adevar merita vizitata, privelistea de sus, din turn fiind absoult fermecatoare! Intrarea costa 8 lei/adult, iar in incinta sa exista constructii vechi cu doua turnuri si doua bastioane, o biserica ce dateaza inca din secolul XIII, cu un interior facut dupa modelul bisericilor Evanghelice: cu bancutele din lemn, candelabre, o orga mica si un balcon pentru cor. Din pacate, nu am prins slujba, dar imi inchipui ca este tare placuta si linistitoare. In jurul bisericii exista ziduri de aparare si incaperi amenajate ca intr-un mic muzeu cu perne tesute manual, vestminte populare si opinci, fuioare, razboaie de tesut covoare si alte obiecte de décor vechi.





















Casa printului Charles a devenit o a doua atractie pentru vizitatori: este o locuinta simpla, taraneasca, de culoare albastra, de pe strada principala. Atunci cand cand Alteta Sa nu este venit in Transilvania, casuta albastra este inchiriata in regim de pensiune, pentru iubitorii de traditie. Vis-à-vis de locuinta-vedeta a satului ptuteti gasi un mic magazinas alimentar de unde va puteti cumpara de-ale gurii.




La cateva minute (de mers cu masina) de Viscri, puteti vizita Cetatea Rupea, o ruina a  unei vechi cetati dacice, cu ziduri impunatoare ce iti dau fiori. Drumul pana sus este asfaltat, iar taxa de intrare este 10 lei/persoana. Citadela pastreaza o legenda de mii de ani care spune ca atunci cand doi tineri isi legau destinele, trebuiau sa contribuie la construirea cetatii, punand cate o piatra la temelie. O alta poveste spune ca in interiorul cladirii s-ar fi sinucis tatal dacilor, Decebal. In ziua in care am vizitat aceasta cetate, parcarea era plina de autocare de turisti, cei mai multi straini. Am aruncat o privire pe la tarabele din fata cetatii si ne-am achizitionat, ca de fiecare data, un magnet pentru frigider ca si suvenir. Pentru ca citadela este contruita doar de piatra, caldura s-a simtit mai intens, iar noi n-am avut nici macar o sticla de apa in rucsac.










Recomand ca daca mergeti aici (mai ales) vara, sa va luati lichide in geanta pentru ca nu gasiti nimic de cumparat prin apropiere, ci doar in oras, la prima benzinarie. Asa ca turul nostru s-a terminat destul de rapid deoarece si noi, si catelul (care a fost very welcomed inside) eram lesinati din cauza soarelui.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cinque Terre 2024

E aproape ora 20, m-am imbracat deja in pijama (fiindca mi-am petrecut cateva ore bune in trafic azi spre si dinspre birou), asa ca vreau sa...