Orasul lui Brancusi

Vremea din ultima perioada n-a fost prea prietenoasa cu noi, asa ca intr-o duminica ploioasa, dupa o noapte de dezmat la nunta unei foste colege de liceu si una dintre prietenele mele bune, ce ramane de facut decat sa stai in mijlocul patului, sub cea mai moale patura din casa si cu laptopul in brate scriind despre vacante…

Asa cum va povesteam intr-unul din articolele trecute, in drumul spre Straja, unul din popasurile facute a fost in Targu Jiu. Cand spui Targu Jiu, spui Coloana Infinitului, Poarta Sarutului, Masa Tacerii sau simplu : Brancusi. 

Plimbandu-ma prin acest oras, ma gandeam oare cum era zona asta in perioada interbelica. In perioada  aceea in care oamenii traiau in casute din chirpici si totusi erau ferifciti, se deplasau cu calesti cu cai, in vremea in care barbatii le faceau curte domnisoarelor pentru a le cuceri, sau cand femeile purtau corsete si rochii sofisticate, iar barbatii peruci si joben.

Dar hai sa ne intoarcem la Targu Jiu-ul de astazi. Drumul nostru din Bucuresti pana aici imi amintesc ca a fost marcat de grade putine in termometru, caci era ianuarie, dar fara zapada. Am gasit cu usurinta un loc liber de parcare in apropiere de parc si am luat-o la picior prêt de cateva minute.

La prima vedere pare un oras banal, de provincie,  în care crezi că nimic nu te va surprinde. Nu mi-a trecut niciodata prin minte ca putem beneficia de liniste intr-un mediu urban sau ca exista acel moment din viata noastra cand avem nevoie de « silent mood »; ca tacerea serveste uneori pentru a patrunde in interior si pentru a fi ascultata, ca aceasta liniste e necesara celor ce nu sunt interesati doar de lumea exterioara, zgomotoasa, de pe strada. 

Acasa la Brancusi am gasit  poveşti frumoase despre oameni, întâmplări, locuri si clădiri vechi. Parcul Central care este de fapt o « amenajare » a unei păduri naturale, e vedeta oraşului si martorul a sute de pupici sinceri oferiti sub Poarta Sărutului. 

Odata intrati in zavoi, mergand pe Aleea Scaunelor, langa raul Jiu gasim Masa Tăcerii, cu cele 12 scaune de jur-imprejur, ce ii reprezinta pe cei 12 apostoli. Din fericire pentru mine, am vizitat acest loc cu multi ani in urma, deci am putut sta ca un musafir la masa tacerii, asezata in voie, fara sa primesc vreo amenda. 

 Cea mai reprezentativa lucrare a lui C-tin Brancusi este Coloana Infinitului si se află chiar la intrarea în Târgu Jiu, într-un parc renovat în anul 2000. Coloana «fără Sfârşit» are o înălţime de aproximativ 30 m si are 16 „margele”, cum le numea creatorul ei.  

 

Se pare ca aceste 3 opere de arta a lui Brancuri nu au fost intamplator create si asezate in acest fel. Legenda spune ca soldatii de pe malul Jiului inainte de a pleca la luptă luau masa la « Masa tacerii », ii imbratisau pe cei dragi la « Poarta sărutului », treceau pe la biserică , apoi se lasau in voia destinului. Din pacate, cei mai multi dintre ei mergeau spre infinitul cerului...