"Traseul Romantic" din Iasi

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, [...], la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!” – Ion Creanga – “Amintiri din copilarie”

In zorii celei de-a doua zi, ne-am trezit cu gandul la « Bojdeuca lui Creanga » , asa ca am luat-o la pas pe frumoasele bulevarde ale Iasiului, plecand din zona Palatului Roznovanu (Primaria din Iasi) si am facut primul popas din « Traseul Romantic » pe dealul Sarariei, la bojdeuca. Este adevarat ca nu e chiar casa copilariei lui Nica, insa gandul ca marele scriitor a locuit aici in ultimii 18 ani din viata ne-a facut sa ne dorim si mai mult sa vedem casuta in care s-au scris povesti. E o constructie modesta, restaurata in urma cu un secol, aflata in mahalaua Ticau, cu o tinda si doua odai inguste, in care au locuit Ion Creanga impreuna cu fiul sau si temporar, cateva luni, si Mihai Eminescu, cel mai bun prieten al sau. Se spune ca cei doi camarazi admirau de pe prispa casei rasaritul si apusul soarelui in zilele de vara si se bucurau de traiul simplu si linistit de la sat, departe de zgomotul orasului.

Bojdeuca din lut, cu infatisare de casa taraneasca se afla pe o ulita in panta si se ascunde in spatele unei portite vechi din lemn ; de la poarta si pana in cerdac coboara o carare pietruita, marginita de copaci batrani.

 Odaia fostului invatator - Creanga este cunoscuta ca si « camera de curat », are ferestre mici, acoperite de perdele albe din panza, un pat ce seamana mai degraba a bancuta din lemn si masuta unde isi scria operele, la lumina unei lampi cu gaz. Cealalta camera pare mai degraba o bucatarioara, dar de fapt este camera in care a locuit ulterior Tinca, gospodina ce avea grija de intreaga casa si ii gatea cele mai bune bucate moldovenesti lui Creanga (acesta era un gurmand declarat, avea in jur de 120kg si 1.85m).

prispa casei

"camera de curat"

"camera de curat"

Tinda

odaia Tincai

 Pretul vizitei la acest muzeu este unul modic, de 5 lei de persoana, insa merita toti banii pentru ca desi pare o casuta mica si simpla de la tara, « lucurile putine spun multe ». Sunt convinsa ca pe timpul verii este chiar mai frumoasa, cand toata curtea e plina de natura vie, copaci inverziti, flori si mirosuri dulci.

La cateva strazi de casa lui Creanga, am gasit si casa memoriala a lui George Toparceanu, pe care am admirat-o doar la exterior.  

 A doua oprire a traseului romantic a fost Parcul Copou, unde am admirat Teiul lui Eminescu, in varsta de 450 ani, iar insasi statuia sa ne-a pus la picioare cateva versuri celebre, din « Dorinta ». Gradina Copou este cel mai vechi parc din Iasi si reprezinta un simbol romantic al orasului datorita marturiei de iubire nescrisa dintre poetul Mihai Eminescu si Veronica Micle. Acesta este situat pe dealul Copoului, iar pe aleea principala intalnim zeci de busturi de personalitati ale culturii noastre. Se spune ca odinioara, promenadele de seara se faceau pe aceste ulite, de majoritatea aristocratilor, cand teiul sub care Eminescu isi saruta iubita, isi imprastia cu generozitate aroma florilor.

In incinta parcului, la doar cativa pasi, intalnim Muzeul Mihai Eminescu, ce se intinde pe 2 etaje : la parter sunt prezente expozitii dedicate operei eminesciene, piese de mobilier vechi, fotografii in original cu Veronica Micle si marele poet, tablouri cu membrii Cenaclului literar si sute de fotocopii dupa caietele scriitorului. Daca la primul nivel, este prezentata opera si viata lui Eminescu, la etajul cladirii gasim Colectia Istoria Teatrului Romanesc, cu exponate ce au facut parte din Muzeul Teatrului : colectii unicat de afise, costume, arta plastica si decorativa, piese de mobilier antice, scrisori si fotografii. Acest muzeu prezinta evolutia fenomenului teatral de la inceputurile sale si pana in epoca contemporana, ilustrand principalele momente din istoria teatrului si contributia marilor personalitati la dezvoltarea acestuia.

Dupa ce ne-am terminat plimbarea romantica, in cartierul locuintelor acoperite de iedera, ne-am intors spre casa parcurgand din nou Traseul Unirii, trecand pe langa Universitatea Alexandru Ioan Cuza, care apropos, este absolut superba, si prin fata Bibliotecii Centrale « Mihai Eminescu ».

Universitatea Al. I. Cuza

terasa cu casa cu iedera

casute din vecinatate

BCU - interior

BCU - interior

BCU - exterior

 Pot spune cu mana pe inima ca m-am indragostit iremediabil de Iasi, asa incat cred ca as fi dispusa sa ma mut definitiv acolo, dar pana atunci, vorba lui Eminescu : « Cand amintirile-n trecut incearca sa ma cheme/Pe drumul lung si cunoscut mai trec din vreme-n vreme ».